Prim Rabinul dr. Ernest Neumann
 
Atât pentru liderii locali cât şi pentru reprezentanţii presei din localitate, comunitatea evreiască este cel mai clar simbolizată de Prim Rabinul dr. Ernest Neumann. Domnia-sa nu este doar imaginea unei păstoriri exemplare a unei comunităţi ce a scăzut dramatic din punct de vedere numeric ci şi cel mai clar exemplu al prieteniei interetnice. Prestigiul câştigat de Prim Rabinul Ernest Neumann este, în mod paradoxal, invers proporţional cu numărul foarte mic al etnicilor evrei, menţinând astfel o comunitate pe care cele mai triste previziuni o consideră pe cale de dispariţie, în centrul vieţii religioase. În 62 de ani de carieră rabinică, “tolba” de amintiri a rabinului a adunat mii de nume, evenimente, întâlniri. Mai preţioase chiar şi decât documentele adunate în arhiva comunităţii sunt rememorările sale. Domnia-sa a venit la Timişoara, la încheierea studilor rabinice la Budapesta, în anul 1941. Începându-şi cariera ca profesor la Liceul Israelit, dr. Ernest Neumann a devenit în scurt timp prim rabinul comunităţii evreieşti neologe, desfăşurându-şi activitatea în sinagoga din Fabric, ca urmaş al Prim Rabinului dr. Iacob Singer. În scurt timp, tânărul rabin, a reuşit să cucerească aprecierea colegilor săi mai învârstă şi inimile enoriaşilor timişoreni. Vastele cunoştinţe, elocinţa şi simţul diplomatic l-au consacrat de la început. În tragicele vremuri ale războiului, în anii comunismului şi în cei ce au urmat revoluţiei reuşeşte, în aceiaşi măsură, să păstreze linia echilibrului, fiind un promotor convins al ecumenismului. Preşedinţia României, foruri locale, naţionale şi internaţionale i-au acordat distincţii prestigiase şi acest şir al aprecierilor pentru întreaga sa activitate îşi continuă drumul. Personalitatea sa este, poate, cel mai bine ilustrată de cuvintele Mitropolitului Banatului Nicolae Corneanu, prezente în volumul “Ideal şi împliniri”, volum îngrijit de Iulia Deleanu:
“Oameni precum eminenţa sa Prim rabinul Ernest Neumann sunt mai mult decât necesari în vremea de acum, ca unul care constituie un excepţional reper moral pentru noi toţi”.
 
Oscar Schwartz
 
Oscar Schwartz este omul care la cei 92 de ani ai săi reuşeşte, indiferent de ce vârstă ai avea, să te cucerească prin spiritul său tonic. Un zâmbet fin şi prietenesc întâmpină orice tânăr ce vrea să îi adreseze o întrebare, aceasta fiind, de fapt, cea mai mare bucurie a sa după ce a cercetat ani de-a rândul istoria comunităţii iudaice fără a putea să îşi împărtăşească cunoştiinţele acumulate celor mai tineri. Nu îl sperie nici cunoştinţele minimale şi nici ignoranţa. Şi azi el scrie şi lucrează în fiecare zi. Nu îi este nicidecum uşor, fapt ce cu discreţie îl mărturiseşte… Domnia-sa a fost până de curând cooficiant al sinagogii din Fabric, unde l-a acompaniat într-o perfectă simbioză pe Prim Rabinul dr. Ernest Neumann. Cine este acest om de care cei mai mulţi se apropie ca de un bunic plin de căldură? Născut în septembrie 1910 la Viena, a urmat cursurile Academiei de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Filosofie din Viena. Cariera didactică a început-o la Sighet şi, din fericire, a părăsit acest oraş înaintea tragicelor evenimente ce au marcat comunitatea evreiască de acolo. La Timişoara a fost cel care “a pus pe picioare”, două şcoli medii (Şcoala Medie Tehnică şi Şcoala Tehnică de Administraţie Economică). Pasionat, deopotrivă, de matematică, literatură şi istorie, domnia-sa s-a aplecat asupra studierii vieţii evreieşti din arealul european, concentrându-se cu preponderenţă asupra meleagurilor noastre. Îl poţi găsi oricând în lumea ideilor, studiind ori o formulă de matematică, ori traducând în română poeziile lui Nicolaus Lenau, iar, de cele mai multe ori, citind tomuri de mii de pagini despre istoria evreimii.
 
Anavi Adam
 
Poet, dramaturg, scriitor, profesor, Frucht Francisc, cunoscut în lumea literară timişoreană ca Anavi Adam, este una dintre figurile pitoreşti ale urbei. Ajuns şi el la venerabila vârstă de 94 de ani, este la fel de activ ca în anii tinereţii. Minte clară şi critică, mereu creativă, Anavi Adam încearcă, trecând peste lipsa investiţiilor din cultură, să îşi vadă piesele puse în scenă… În urmă cu exact un an domnia-sa a fost recompensat cu titlul onorific acordat de Consiliul Local Timişoara pentru întreaga activitate literară care a condus la creşterea prestigiului Timişoarei.
 
Ioan Holender
 
Când în Timişoara comunitatea evreilor număra 12.000 de suflete am fi avut poate nevoie de pagini întregi pentru a enumera personalităţile ce au îmbogăţit prin contribuţia lor viaţa cetăţii. Azi, însă, prezentul pare foarte arid în comparaţie cu trecutul. Totuşi, cea mai importantă figură a comunităţii evreieşti peste hotare, fiind şi un simbol al oraşului de pe Bega, este azi Ioan Holender. Directorul uneia dintre cele mai importante instituţii muzicale din lume, acesta a primit titlul de cetăţean de onoare al urbei şi cea mai înaltă distincţie a prefecturii Timiş. Personalitate aflată la răscrucea dintre stilul boem şi concreteţea managerială, “Holi” cum îl numesc prietenii săi din Timişoara, a dezvoltat o filosofie de viaţă originală pe care o împărtăşeşte, între două ţigări, tuturor celor care îi câştigă interesul.

de Luciana Friedmann
 

 
View Guestbook
Sign Guestbook